Științele Naturii


Istoric

În anul 1899 s-a constituit un muzeu în oraşul Sighetu-Marmaţiei având o secţie de Ştiinţele Naturii şi una de Istorie. Primul catalog al acestui muzeu a fost publicat în 1905 şi cuprindea inventarul colecţiilor din muzeu, fiind unul din cele mai vechi cataloage din ţară. În timpul primului război mondial acest muzeu se desfiinţează, multe piese fiind distruse, dispărând sau ajungând în inventarul şcolilor din oraş, doar două piese din acest inventar (un molar de mamut şi o capră neagră naturalizată) se regăsesc în patrimoniul actualului muzeu.

În 1968 muzeograful Béres Iosif întemeiază actuala secţie de Ştiinţele Naturii în cadrul Muzeului Maramureşan.

Colecţiile provin din Depresiunea Maramureşului şi cuprind domenile: botanică, vertebrate, ciuperci (macromicete), minerale, roci şi fosile.

Amplasată la etajul clădirii monumentale din secolul XVIII (Libertăţii 15), Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Maramureşului adăposteşte o serie de colecţii ce reprezintă o parte din bogăţia naturală a Depresiunii Maramureşului.

În spaţiu destinat vizitatorilor este organizată o expoziţie tematică, reprezentând flora şi fauna Depresiunii Maramureşului, precum şi o colecţie de trofee de vânătoare.

Flora Depresiunii Maramureşului este reprezentată prin cea mai valoroasă şi bogată colecţie din România – „Herbarul Artur Coman”, care cuprinde peste 17 000 coli de ierbar.

Colecţia de minerale, petrologie, flori de mină şi fosile conţine aproximativ 900 de eşantioane.

Colecţia de vertebrate este alcătuită din amfibieni, reptile, peşti, păsări şi mamifere reprezentând circa 96% din speciile existente în Depresiunea Maramureşului.

Colecţia de ciuperci conţine peste 1300 plicuri cu macromicete.

Colecţia de botanică

Este alcătuită din herbarul Artur Coman care a fost achiziţionat în 3 dec. 1968, având 16.514 numere de inventar.

Artur Coman s-a născut la 15 aprilie 1881 în localitatea Borşa, Maramureş. În 1907 a absolvit Academia Regală de Silvicultură şi Mine din Schemnitz. Între anii 1907 şi 1972 cercetează flora Maramureşului, colectează şi ierbarizează peste 20.000 de plante superioare şi descrie noi taxoni pentru ştiinţă.


Colecţia cuprinde următoarele ierbare:

  • Ierbarul General al Florei Maramureşului – peste 12.000 coli, cu 1.514 specii din 112 familii flora spontană şi cultivată;
  • Flora Pietrosului Mare – 807 coli;
  • Specii lemnoase din Schemnitz;
  • Flora Exsicata;
  • Briofite – 226 exemplare colectate de A. Coman şi determinate de A. Boroş şi E. Plămădeală;
  • Specii din Banat – 372 coli, specii colectate de I. Goga, determinate de A. Coman.

Specii denominate şi rare din colecţia de botanică alcătuită de A. Coman:

  • Dianthus carthusianorum L. ssp. Floare Andercoiani Coman (după numele mamei autorului)
  • Lychnis nivalis Kit
  • Narcissus angustifolius Curt.
  • Viola epipsila Ledeb
  • Ligularia sibirica (L) Cass
  • Cochlearia borzaeana (Coman & E. I. Nyárády) Pobedimova

Colecţia de minerale-roci-fosile

Este alcătuită din achiziţii, donaţii şi colectări de pe teren, cuprinde 1040 de piese cu provenienţă din Maramureş. Dintre minerale este de remarcat prezenţa Diamantului de Maramureş.

Fosilele sunt reprezentate de un corn de elan (Alces alces), o vertebră de cetorid, un peşte fosilizat, precum şi calcare cu scoici şi numuliţi, gresii cu urme de plante şi animale.

Din punctul nostru de vedere, importanţa colecţiilor prezente în inventarul secţiei Ştiinţele Naturii a Muzeului Maramureşan, este amplificată de faptul că în spatele acestor colecţii deosebite sunt cel putin trei vieţi dedicate unei idei: aceea de a contura o imagine cât mai clară a inventarului natural al unei zone atât de bogată, oferind date concrete despre răspândirea în spaţiu, abundenţa speciilor din Depresiunea Maramureşului etc. Datele ştiinţifice din aceste colecţii muzeale au fost şi sunt folosite la elaborarea unor lucrări monumentale cum sunt: Flora României, Fauna de vertebrate a Maramureşului precum şi la numeroase lucrări publicate în reviste de specialitate.

Colecţia de vertebrate

Cuprinde 1300 de numere de inventar colectate din Depresiunea Maramureşului. Bazele colecţiei au fost puse de cel ce a înfiinţat secţia de Ştiinţele Naturii, muzeograf Béres Iosif, care timp de 40 de ani a colectat şi naturalizat peste 1200 de piese. Această colecţie sistematică a vertebratelor furnizează informaţii despre răspândirea în spaţiu dar şi despre abundenţa populaţilor din zonă.

Dintre speciile prezente în colecţia muzeului amintim:

  • Clasa Cyclostoma – este reprezentată în colecţia muzeului prin specia Eudontomyzon danfordi Regan, specie endemică bazinului dunărean;
  • Clasa Osteichthyes – secţia Ştiinţele Naturii deţine 25 de taxoni din această clasă, dintre care menţionăm: cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi), specie endemică, descoperită de Bănărescu în râul Săpânţa şi lostriţa (Hucho hucho), specie endemică în bazinul dunărean;
  • Clasa Amphibia – în colecţia muzeului sunt prezente 13 specii, dintre care amintim tritonul carpatic (Triturus montandoni Boulenger, 1880);
  • Clasa Reptilia – este reprezentată în colecţia muzeului prin 8 specii printre care şi exemplare de viperă neagră (Vipera berus L. forma prester);
  • Clasa Aves – este foarte bine reprezentată în colecţiile muzeului, cu peste 650 de exemplare (naturalizate şi balguri) la care se adaugă colecţii de ponte, cuiburi şi părţi de schelete. Unele piese din aceste colecţii au fost menţionate în lucrări taxonomice, ca de exemplu huhurezul mare (Strix uralensis Pall. 1771), ierunca (Tetrastes bonasia C. L. Brehm 1804), alunarul (Nucifraga caryocatactes L.) precum şi cea mai mare colecţie din România de alunar răsăritean (Nucifraga caryocatactes macrorhynchos C. C. Brehm 1832). Pe lângă aceste specii în colecţia muzeului sunt prezente unele rarităţi: cufundar polar (Gavia arctica arctica L. 1758), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis nivalis L. 1758), specii albinotice: gaiţă (Garrulus glandarius L.), coţofana (Pica pica L.) şi vrabia de casă (Passer domesticus L.). Specii accidentale: acvila ţipătoare mare (Aquila clanga flavescens) Gray. subspecia indiană (este singurul exemplar din România) şi acvila de stepă (Aquila orientalis).
  • Clasa Mamalia este reprezentată în colecţiile muzeului prin: Ordinul Insectivora, Ordinul Chiroptera, Ordinul Lagomorpha, Ordinul Rodentia, Ordinul Artiodactyla şi Ordinul Carnivora, care cuprind piese naturalizate, balguri, blănuri, cranii şi părţi scheletice.

Muzeul deţine cea mai mare colecţie de cranii de lup (Canis lupus) din România cu 27 de cranii din care 6 au peste 40 puncte CIC corespunzătoare medaliei de aur. Ursul (Ursus arctos) este prezent printr-o colecţie de 13 cranii din care un exemplar totalizează 63 puncte CIC, corespunzător medaliei de aur.

Colecţia de ciuperci (macromicete)

Colecţia cuprinde 1347 de numere de inventar colectate din Depresiunea Maramureşului. Colecţia a fost alcătuită de muzeograf Béres Marta şi cuprinde 384 taxoni şi 3 varietăţi. Această colecţie sistematică a macromicetelor alcătuită în perioada 1972-1994, furnizează informaţii despre răspândirea speciilor în zonă, conţinând în inventarul ei 11 specii noi pentru România iar la specii rare pentru Europa putem aminti: Pluteus varia bilicolor, Pulveroboletus lignicola, Xerocomus paraziticus, Hygrocybe calyptaeformis, Anthurus archerii.

Sari la conținut