Conservări în situri
 
Secția Etnografie - Expoziția de etnografie
 
 
 

Instituţii culturale prestigioase – ca Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş, întemeiată la 13 decembrie 1860, care reprezenta şi nucleul primului muzeu al zonei – şi-au adus din plin contribuţia la emanciparea culturală şi naţională a românilor din zonă, la păstrarea, conservarea şi transmiterea elementelor de identitate cultural-naţională locală.

În 1899, un grup de intelectuali maghiari şi români, conduşi de Dr. Szilagyi Istvan şi Varady G ábor din care făcea parte şi Ioan Mihalyi, creează o Asociaţie ce avea să fondeze un muzeu de istorie şi istorie naturală (din păcate, colecţiile acestuia s-au dispersat în timp).

 

După unirea Maramureşului cu patria mamă, începând cu anul 1921, din iniţiativa profesorului Gheorghe Vornicu şi datorită impulsului ASTREI, începe o amplă acţiune de organizare a unui muzeu etnografic al Maramureşului. Eforturile profesorului Vornicu au fost în cele din urmă, încununate de succes. În anul 1926, cu ocazia Congresului profesorilor de geografie din România, care s-a ţinut la Sighet, în prezenţa savantului Simion Mehedinţi, se inaugurează Muzeul Etnografic al Maramureşului în clădirea Palatului Culturii.

În anul 1940, după Dictatul de la Viena, Maramureşul a fost încorporat Ungariei hortiste, astfel că cea mai mare parte a colecţiilor s-a pierdut. După război, în anul 1954, se reînfiinţează muzeul local, sarcina reorganizării fiindu-i încredinţată lui Francisc Nistor. Acesta, cu pasiune şi tenacitate, va străbate satele Maramureşului, punând bazele unei noi colecţii care va constitui nucleul actualului muzeu.

 

La 1 martie 1957, muzeul se deschide pentru public cu o expoziţie eterogenă (cuprinzând colecţii de arheologie, etnografie, ştiinţele naturii) care va funcţiona până în anul 1967

.

În anul 1967 zbaterea pentru realizarea unui muzeu pe măsura valorilor Maramureşului continuă. În anul 1968 Francisc Nistor propune organizarea muzeului etnografic cu expoziţia de bază pavilionară în clădirea din Piaţa Libertăţii nr. 15 (actualul sediu al muzeului), iar în curte (care era comună cu biserica romano-catolică) propune organizarea unui mic muzeu în aer liber care să cuprindă câteva porţi, trei case cu gospodării, o stână. În acest sens se elaborează şi un proiect de către Institutul de proiectări din Baia Mare.

În anul 1969 muzeul primeşte spaţiile din clădirea cinematografului în care se va organiza muzeul etnografic cu expoziţia de bază. Proiectul este realizat de arhitectul Bobi Niculescu de la Întreprinderea Decorativa Bucureşti pe baza unei tematici elaborate de Francisc Nistor şi Mihai Dăncuş.

După patru ani, muzeul se reorganizează pe secţii, la 26 decembrie 1971 deschizându-se expoziţia etnografică actuală, organizată într-o concepţie modernă, într-o clădire adecvată, situată în centrul oraşului (strada Bogdan Vodă nr. 1).

 
 
 
 
 
    Copyright © 2016 Muzeul Maramuresului. Toate drepturile rezervate.