Muzeul Etnografic al Maramureșului


Ocupaţii tradiţionale, interior ţărănesc, obiecte de uz casnic, arhitectură tradițională, port popular, obiceiuri de iarnă, viaţa cotidiană a țăranului maramureșean de odinioară este redată în cadrul Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, prin expunerea de obiecte de patrimoniu etnografic cu valoare deosebită pentru spațiul românesc, excepțională pentru umanitate. Exponatele au fost selectate cu grijă de specialiști, din multitudinea pieselor existente în colecțiile Muzeului Maramureșan, reconstituindu-se astfel un univers rural într-o expoziție pavilionară permanentă.

Ideea înființării unui muzeu etnografic al Maramureşului la Sighetu Marmației a început în anul 1921 și a fost concretizată cinci ani mai târziu. Astfel, la 7 septembrie 1926, cu ocazia Congresului profesorilor de geografie din România, care s-a ţinut la Sighet în prezenţa savantului Simion Mehedinți, a fost inaugurat, în clădirea Palatului Culturii, primul muzeu etnografic, condus de profesorul Gheorghe Vornicu.

După unirea Maramureşului cu patria mamă, începând cu anul 1921, din iniţiativa profesorului Gheorghe Vornicu şi datorită impulsului ASTREI, începe o amplă acţiune de organizare a unui muzeu etnografic al Maramureşului. Eforturile profesorului Vornicu au fost în cele din urmă, încununate de succes. În anul 1926, cu ocazia Congresului profesorilor de geografie din România, care s-a ţinut la Sighet, în prezenţa savantului Simion Mehedinţi, se inaugurează Muzeul Etnografic al Maramureşului în clădirea Palatului Culturii.

După anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, Maramureșul trecând și el sub stăpânire horthystă, cea mai mare parte a colecțiilor s-a pierdut. În anul 1954 se înființează Muzeul Maramureșan sub conducerea lui Francisc Nistor. Acesta, cu pasiune şi tenacitate, va străbate satele Maramureşului, punând bazele unor noi colecţii care vor constitui nucleul actualului muzeu. În anul 1956 muzeul funcționa deja oficial în subordinea primăriei locale. La 1 martie 1957, muzeul se deschide pentru public în trei încăperi de la etajul clădirii fostului Palat Reduta cu o expoziție eterogenă cuprinzând colecții de arheologie,  etnografie și științele naturii, care va funcționa până în anul 1967. În anul 1969 s-a început organizarea Muzeului Etnografic cu amenajarea expoziției de bază într-o concepție modernă, acesta fiind deschis publicului în 26 decembrie 1971. Proiectul de amenajare muzeală a fost realizat de arhitectul Bobi Niculescu de la Întreprinderea Decorativa Bucureşti, pe baza unei tematici elaborate de Francisc Nistor şi Mihai Dăncuş.

Muzeul funcționează în săli dispuse într-un circuit deschis și reprezintă ca areal Maramureșul istoric, ilustrând aspecte esențiale ale civilizației și culturii populare din această zonă etnografică: ocupații primare (culesul din natură, vânătoarea, pescuitul, bărcuitul – vânătoarea de albine sălbatice, păstoritul, butinăritul – lucrul la pădure), unelte agricole, unelte folosite în industria casnică textilă, mobilier țărănesc, arhitectură țărănească (porți de lemn foarte vechi, stâlpi de porți, ancadramente de prispă, de uși și ferestre, toate decorate cu simboluri străvechi din arta populară maramureșeană), textile populare, port popular, ceramică de Valea Izei, Săcel, Vama, Baia Mare și Lăpuș.

Universul pastoral maramureșean este prezentat interactiv într-o sală cu muzeotehnică modernă.

În holul de la etaj, obiceiurile de iarnă sunt prezentate într-o expoziție ce prezintă drama liturgică a Viflaimului, alături de mascoide („babe” și „moși”) și o bogată colecție de măști, folosite în jocurile cu măști.

Muzeul este înnobilat și de prezența colecțiilor de icoane pictate pe lemn, datate în  secolele XV – XVIII, a icoanelor pe sticlă specifice centrului de la Nicula, precum și a colecției de pecetare.

La parter, muzeul deține un spațiu generos pentru expoziții temporare, care își așteaptă vizitatorii cu diverse teme expuse, de la etnografie până la artă plastică și tehnică interactivă. Expozițiile temporare sunt organizate de cele mai multe ori în parteneriat cu prestigioase instituții de cultură și educație din oraș, din țară sau din străinătate, cu artiști și colecționari privați.

Clădirea care găzduiește Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” – parte componentă și reprezentativă a Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației – este o clădire monument istoric, clasată pe Lista Monumentelor Istorice, cod MM-II-m-A-04711, fiind amplasată în punctul central al municipiului Sighetu Marmației, pe strada Bogdan Vodă, nr. 1, și datează din secolul al XIX-lea, respectiv anul 1889. Denumirea inițială a clădirii a fost Palatul ”Reduta”, aceasta fiind una dintre cele mai reprezentative construcții ale orașului.

Sari la conținut